Soarele si luna stau pe cer ca in fiecare noapte si se uita imprejur si nu vad nimic trezit...Asa incep a povesti tot felul de lucruri.Asta o fac de mult timp fara sa fie deranjati de nimica.Intr-o seara soarele ii spune Lunii :

- Ce bine ca esti aici noapte de noapte ca altfel as fi singur!Asa m-ai impartasim unul cu celalalt ceea ce vedem in timpul in care nu ne vedem!

Luna zambind raspunde :

- Este bine sa fiu cu tine in fiecare noapte pentru ca daca nu ai fi tu eu nu as mai fi aici.Nu as fi de nici un folos.Tu imi dai lumina iar eu o mica parte mai departe dau pamantului sa nu ramana pe intuneric.

Soarele vazand ca luna ii este recunoscatoare ii spune cu inima plina de bucurie:

- Sunt foarte bucuros ca spui asta si crezi acest lucru.Este adevarat ca eu in timpul zilei luminez pamantul si ii dau lumina si caldura de care are nevoie pentru a nu ingheta...Te luminez si pe tine si in timpul zilei dar nu asa de mult cum dau pamantului.Asta o facem de atata timp si o vom face intotdeauna...

Discutiile lor continua neintrerupte si cei doi incep sa se placa unul pe celalalt.Dupa ceva timp Luna il intreaba pe Soare:

- De ce tu in fiecare zi si noapte stai si ne luminezi pe mine si pe pamant?Nu esti obosit de acest lucru?

Soarele raspunde zambind din nou:

-Eu va iubesc si nu vreau sa ramaneti pe intuneric.Eu vreau sa va luminez sa va incalzesc si voi sa faceti rolurile dupa cum puteti fiecare...Eu te luminez pe tine iar tu luminezi pamantul dar si celelalte planete.Pe Pamant il luminez pentru a se putea trai, pe el.Oamenii au nevoie de lumina si caldura ... daca nu au ingheta tot.Pamantul da roade prin natura si alte lucruri ce se afla pe el..

Dupa acest raspuns Luna amuteste pentru un timp apoi ii multumeste Soarelui pentru acest lucru, pentru grija pe care i-o poarta...Dintr-o data ceva se intampla intampla Soarele si Luna devin ingrijorati pentru ca incep sa se piarda din vedere.Soarele intreaba :

-Ce se intampla?

Luna ingrijorata si ea raspunde :

-Nu stiu dar te pierd din fata si nu mai pot nici sa te aud.

Soarele incearca sa strige si tina legatura cu ea dar nu se mai poate, nu o mai aude.Dupa un timp observa ca acel lucru care a intervenit intre ei era Pamantul si-l intreba:

-De ce faci asta? De ce te pui in fata lunii pentru ca trebuie sa o luminez si pe ea?

Pamantul raspunde cu gelozie :

-In fiecare noapte tu stai numai cu ea,vorbesti si o luminezi!

Soarele ii raspunde:

- Eu te luminez si pe tine si imi pasa le fel de mult ca de ea...

Pamantul nu ii raspunde suparat:

-Pe mine ma luminezi numai o parte si pe ea tot timpul iar noaptea ea trebuie sa ma lumineze pe mine si nu are atata caldura si lumina!

Soarele ii spune:

Tu esti rotund si nu pot sa te luminez in toate partile, pe langa asta tu te misti si asa pot sa te luminez si in partile pe care nu le pot incalzi

Pamantull raspunde suparat :

- Eu vreau numai tu sa ma incalzesti si sa ma luminezi si nu luna..

Soarele si Pamantul continua disctutia iar Soarele incearca sa-l convinga pe acesta sa se dea la o parte.In acest timp luna sta si este suparata de ceea ce i se intamplase si nu mai face nimica crezand ca Soarele nu mai vrea sa o lumineze..

Pamantul cu Soarele continua disctutiile.Soarele ii spune Pamantului:

- Nu pot face altceva ca asa trebuie sa fie!Este munca Lunei sa-ti lumineze locurile pe care eu nu le pot.Este imposibil sa fac acest lucru.Te rog du-te inapoi si las-o pe luna sa faca ceea ce trebuie...

Luna continua sa stea jos pana intr-un moment cand deodata apare o raza de lumina.. Isi ridica privirea catre soare si vede ca acel obstacol dispare dintre ei....Este bucuroasa si ii spune Soarelui:

- Am crezut ca nu mai vrei sa ma luminezi!

Soarele ii raspunde:

- Cum sa fac asta.Ti-am spus ca imi pasa de tine si de aceea nu vreau sa ingheti si cu timpul sa dispari...

Atunci Luna isi cere scuze si de atunci continua sa vorbeasca cu Soarele si sa-i ceara acea lumina pentru a face ceea ce trebuie... Sfarsit!