Vad frunza vesteda ce tocmai s-a desprins dintr-un copac solitar...
Aud plansetul unui copil abandonat, batut sau pur si simplu ignorat...
Simt tensiunea prezenta in aer inaintea dezlantuirii unei furtuni..

Nu pot vedea si acea frunza inca verde ce se bucura de ultimele zile de existenta...
Nu pot auzi rasul copilului intr-o secunda de bucurie sincera....
Nu pot simti puritatea picaturilor de ploaie si fericirea pamantului inainte searbad....

Vad, aud si simt...doar ceea ce sunt...