În seara asta porcii din carnea mea au început să țipe.

Oameni obosiți și beți, femei vârâte în pantaloni strâmți. Gunoaie. Blocuri. Tărâmul peste care-a vomat Duhul.
Curve. Da, curve. Multe.

O, de ce țipați de parcă ați ști?
O, porcilor, bieții mei porci.
Să plângem.
Ba nu! Ba nu!
Să ne hrănim.

Mă întind în așternutul meu rece, eu, Groapa în care se odihnesc lucrurile de peste zi.
Răsuflarea blândă a porcilor mă fericește.
Amin.

29.02.2005