Arat ca un copac batran
Cu scoarta groasa in loc de piele
Cu ramuri uscate in loc de maini
Cu dinti de stanca si ochi de cuart
Si-n loc de par am fire de liane.
Lumina din ochi e acum intunericul vazduhului
Prin care bate crivatul si se aude doar vuietul muntilor
Si palma mea e ca un teren infertil
Pe care demult se sadeau maci
Si in loc de picioare mi-au crescut lastari uscati de vie
Si inima mea e doar un clopot ruginit ce bate a moarte
Pe care il trag calugarii posomorati de atata singuratate
Doar sufletul meu inca mai are o licarire de viata
O licarire ce palpaie,ca o mocneala a ultimului vreasc
Ce arde in soba veche si plina de cenusa.
Asa arat acum,un batran trist, uitat de timpuri
Un batran ce isi duce pe umerii inghetati
Ultimele ploi sau ultimele secete din viata.