în fața zilei de ieri
strânsesem cu zel câteva momente simple
lipite ciorchine în fereastră
ca niște obraji rumeniți cu mir
schițasem în colțuri câțiva nori
fronsați în marmeladă
în buzunarul mic
îmi înflorea o nerăbdare cât o copilărie
mai aveam niște idei furate de la un cerșetor
despre cum e să te simți stingher
între pereții propriei tale lumini

apoi așteptarea

nu știu de unde mă iscodea o teamă
înspre ziua ce ar fi venit
de fapt,nu mai aveam nicio întrebare
ucisesem, cu ochii închiși,
încă un ideal