atunci
pot să înfiez o umbră fericirii
să fie și ea în rândul oamenilor
nu de alta

trec peste o mie de învieri
și o singură moarte
rup din carne prunci de marmeladă
îți clătesc inima
prin trei ape dulci
și îți mai repet încă o dată:

numai noaptea
pentru că a fost demult
un înger slav
care a uitat să viseze