Isabel, sunt saturat de plozii care muncesc să se tragă în selfiuri pe spatele meu, de turiștii zgomotoși mugind după soare ca după gazul rusesc din centrale. Vreau să galopăm amândoi prin pădure, Isabel își scutură coama ca o pătură peste Univers, găurește nisipul, mai mult din dezamăgire, cu copitele musculoase, sângerânde. Roibule, așteptarea din iubire e ca mărul calitativ și cu nematod în el. Defectul meu? Sunt o curvă imperfectă. Fugi la Negresă-ta! Ea știe cum să se dividă în Negrese cu sufletul bălan.