In Bătălia de la Hastings (1066) s-au repurtat de fapt două victorii: una armată și una lingvistică.
Victoria armată a fost câștigată de normanzi,conduși de William I, Cuceritorul.Duce de Normandia (William the Conquerror),care a debarcat în Anglia,i-a învins pe anglo-saxoni la Hastings (1066) și s-a încoronat rege.
Victoria lingvistică a fost câștigată de englezi.Fermierii anglo-saxoni erau supărați pe drept cuvânt că atâta timp cât porcul era hrănit și crescut de ei se numea „pig” dar atunci când era servit la mesele de la curtea regală unde, sub influența regelui normand, se vorbea franțuzește, se numea „pork”.
Acest lucru a adus însă un mare serviciu limbii engleze deoarece astfel limba engleză s-a conectat la o mare familie de limbi și anume la limbile romanice. Asfel vorbitorii de limbi romanice cum sunt: francezii,spaniolii,porughezii,italienii,românii și alte popoare mari, precum brazilienii, mexicanii, filipinezii etc, toate vorbărețe și vesele, găsesc în limba engleză foarte multe cuvinte care seamănă cu cuvintele din limbile lor naționale ceea ce le dă curaj și entuziasm pentru a învața să vorbească englezește.Și s-a mai întâmplat un lucru foarte benefic pentru limba engleză și anume: lexicul francez adăugat la cel anglo-saxon nu a perturbat deloc gramatica limbii engleze care este mult mai simplă și mai logică în comparație cu complicata gramatică a limbilor romanice:lexicul francez a fost modulat în stilul gramaticii engleze,fiind pur și simplu îmbrăcat în haine englezești.
Iată un exemplu comparativ între limba franceză,română și engleză:

franceză română engleză
beau.......................frumos
belle......................frumoasă Beautiful
beaux......................frumoși
belles.....................frumoase


Isn’t it beautiful ?


Gh.L.Turcu
București,14 oct.2005