trec oameni cu umbrele mov
lent
până dincolo de propoziție
seamănă cu alți oameni
adăugind
ce știu ei
vorbesc încet
măsoară cu degetul
spațiul
întâmplarea
speranța
aleg să nu mă nasc prea devreme
sub un cer perforat
căutând mersul
într-un monolog terapeutic
pași mici cutreieră pământul
urme îngăduite țin lumea
urme pe care se proiectează clișee
propoziții simple
ultimul anotimp
cel mai aproape de liniște
plânsul
trec lent prin umbra primită
de-a gata
umbra care aude totul
umbra din care se scrie cu tragere de inimă
textul înalt
care știe să lovească tăcerea într-un punct
punctul de către om
am venit printre voi de pe altă planetă
să văd implozia cuvântului după
o deplasare de accent
întâmplător