,,Cloud’’,, tradus în limba română înseamnă nor, iar norii pot avea culoarea albă, simbol al purității în esență, plumburie, simbol al tristeții, ori roșiatică, simbol al vicleniei.
Nu întâmplător am făcut aceste precizări, considerând că persoanele ce poartă numele de Claudia sau Claudiu de regulă par mai mult triste în sufletul lor iar norii mai ales cei plumburii etalează, cel puțin din punctul meu de vedere, o stare de pesimism, depresivă uneori, izolare, timiditate și toate acestea le determină de cele mai multe ori să se închidă în ele precum melcul în cochilia sa.
Pentru a motiva denumirea titlului, voi începe cu prima persoană, din cele patru și anume, fiica mea mai mare, Claudia, care a avut un prim rol, deosebit chiar, în a mă determina să-mi încep viața de familie, alături de cea care, după cel mult un an de căsnicie, și-a arătat adevăratul suflet ce era închistat, în stare latentă fiind, iar odată cu revigorarea lui, a început calvarul vieții mele.
A doua persoană a acestui careu, tot Claudia dar cu y în loc de i, a avut cea mai onorabilă misiune, determinându-mă să iau decizia finală, de a lăsa Trecutul pe arealul Uitării, în schimbul minunatei descoperiri a unei unice Lumi, în care nu există minciuna, perfidia, ura, trădarea, intriga, înșelăciunea, tâlhăria, crima.
Precum apariția sporadică a norilor roșiatici, cu toate că a încercat să mă distrugă folosindu-se de practici nu tocmai ortodoxe, a treia persoană, tot Claudia, rostind vorbe unui șef, cu tentă subestimativă privind persoana mea, nu a făcut altceva decât să-l determine pe acesta să ia decizia de a mă izola de colectivul din care am făcut parte timp de cel mult nouă ani și să mă determine, mai exact să mă forțeze în a fi de acord să accept transferul în interes de serviciu în cu totul și cu totul alt domeniu de activitate și anume cel al egalității de șanse.
Aici însă am întâlnit o persoană la fel de minunată precum primele două, și după cum v-ați dat seama, numele ei este tot Claudia, dar cu o cu totul altfel de viziune despre ceea ce ne înconjoară, scopul nobil al dânsei fiind echilibrarea șanselor de a reuși în viață, atât pentru femei cât și pentru bărbați, deziderat pentru care voi milita până la epuizare totală, deoarece toți ne naștem și murim egali.

Iulian Nistor – Vaslui
04 Octombrie 2007