păsări cu ciocul rupt traversează orașul
sirene târzii se aud dinspre mare
99 de zile au trecut de la ultima cursă
și de atunci animale bolnave
ne ocupă trupurile
cu căldura lor
infernală

să petrecem mai mult timp împreună îmi spui
te aprob printr-un rotocol
din țigara abia aprinsă
privind la ciudatele traiectorii
desenate de oameni pe străzile
aproape desprinse dintr-un tablou

e o toamnă prea simplă
și nu știm dacă iarna asta va ninge
dar pornim la drum către munți
cu speranță și teamă
prin soarele abia mijind dintre cețuri
peste orașul răvășit de motoare
și mirosul de pește stricat

în zori se vor face o sută de zile
de când ultimul feribot a trecut
prin portul plin cu mateloți fără slujbă
dar noi vom porni la drum înspre munți
călăuziți doar de umbrele păsărilor
și de animalele noastre bolnave
iubito