Uneori il simt atat de aproape! Simt ca ma iubeste,ca imi asculta ruga! Alteori insa,ma intreb daca nu cumva ne-a parasit,daca de fapt, exista! Ce risc imi asum daca nu ma mai rog? Daca el este acolo,iar eu nu ii vorbesc? Dar daca ii vorbesc si nimeni nu primeste gandurile si vorbele mele? Ii vad creatia,de aceea stiu ca a existat un Creator,dar ,,dar atat! Daca e acolo,de ce nu ne da un semn,sa putem macar spera? De ce ne lasa prada intrebarilor? Daca esti acolo sus,spune-mi,mama mea e cu tine? Sa sper ca am sa o revad cand voi muri si eu? Sa astept moartea pentru a-mi revedea maicuta?