Chiar mai crezi in clipe de religiozitate pură? Hai să fim seriosi. Viata ne-a dezmătat de tot ce aveam curat. Nimic nu mai contează. Nici măcar noi. Suntem vizi si totusi avizi; si "a avea" a devenit mai important decăt "a fi". Nu mai suntem nimic. Ne definim doar prin ce avem.
Ne-am pierdut sufletul in incercarea de a nu mai fi noi.

Este noroiul de sub unghiile pline de nopti grele?
Sau poate e doar ziua care-ti bate cu aripi de ingeri la fereastra la care ti-a batut dragostea inainte de a veni la usă?