agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ You are
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-03-04 | [This text should be read in romana] |
întotdeauna am vrut să privesc în lungul lucrurilor mi-a plăcut să umblu pe străzi în căutarea altei străzi mereu necunoscute
când eram mică mă fascina să stau nemișcată fără să mă uit în dreapta sau în stânga priveam vietățile cum intră și cum ies din găuri în care numai ele încap când am omorât primul gândac am crezut că o să mor și eu în ziua aia și o să rămân întoarsă fără să știu în ce parte de frică am început să alerg în jurul lui începuse să plouă dar el era tot acolo cu picioarele în sus nemișcat dacă se sfârșise înseamnă că a trebuit să înceapă cum o fi început gândacul asta... mă gândeam când am să fiu mare da când am să fiu mare am să-mi cumpăr grămezi de pălării cu bor și cu flori am să mă mărit cu un bărbat bogat musai să nu fie plictisitor (urăsc bărbații plictisitori) am să învăț să joc barbut și am să fac tot posibilul să mi se adreseze cereri nelalocul lor am să-mi cumpăr țigări scumpe mentolate și o brățară cu scoici câteva lumânări parfumate și o tabachera chic copilăria asta mă plictisește îmi spun făcând lehamite un semn din mână îmi iau grăbită jucăriile sub braț și fug spre casă plouă camera mda camera mea de joacă avea toate locurile ocupate cu părere de rău mă uitam la peretele acela unde caii se duceau zilnic să se adape gândindu-mă cât de triste trebuie să se simtă animalele astfel părăsite în disprețul tapetului caii iscăleau doar cu o cruce trecerea lor pe acolo fără să se sinchisească de analfabetismul lor înnăscut pe alt perete păsările mai istețe silabiseau cu glas tare și răspicat vocalele mai la modă și consoanele mai puțin indigeste chiar și blândul rinocer devenise bănuitor nu înțelegea sentimentele agitației rămăsese acolo pentru mine părăsindu-și viitorul atâta grijă atâta dragoste atâta dăruire pentru ca momentul să-l transforme într-un nătâng bătrân căutându-și cimitirul în depărtare ziua începea să se mijească când fără veste un zgomot le-a amintit cailor destinul inevitabil al rinocerului trezită din somn asistam nedumerită la transformarea lentă a camerei mele de jucării...
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy