Ce porcarie ! Cum adica Paradisul are gard ? Si totul e alb…..tipi misto, blonzi care fac masaje….cu aripi si cerculet deasupra capului….Decat mintea unei femei poate sa scoata asa ceva. Nu intelegeti nimic, voi, femei superficiale. Nu intelegeti, n-ati inteles si nici n-o sa intelegeti vreodata. Mintea voastra nu poate descifra mai mult. Nu puteti intra in paradis, ati fost date afara tocmai pentru ca nu l-ati inteles, iar noi, ca niste slugi credincioase, v-am urmat, am continuat sa va facem toate placerile si drept multumire….suntem bataia voastra de joc. Suntem numiti porci ! aveti dreptate : ne hranim cu laturile pe care voi ni le aruncati in scarba. Suntem magari : va caram in spate pe voi in primul rand si apoi toate prostiile de care spuneti ca aveti atata nevoie. Suntem boi : tragem toata ziua la jug sa va putem face voua poftele. Suntem papagli : voi ne-ati invatat sa repetam : « da draga, cum spui tu, draga ».
Puteti sta linistite, noi tot va iubim si, ca si pana acum, o sa fim aceleasi slugi credincioase.
Uite ca am ajuns la gardul asta ca de inchisoare. Auzi, tu ! Paradisul are gard !? Asta e tare buna. Imi place sistemul asta de deschis poarta desi cateodata uit sa caut cheia din timp si trebuie sa ma agit putin in fata intrarii. De ce-mi zambeste tipa de la receptie ? O ipocrita. Macar la noi nu iti zambeste nimeni, stii bine ca nu ai de ce sa te astepti la ceva din partea lor. Aici, din contra, toti zambesc si tot cu zambetul asta idiot pe buze te fac prost in fata. N-am nimic in cutia postala. Nici nu ma mir, nimeni nu se mai intereseaza de mine de multa vreme. Camera e singurul loc unde nu trebuie sa ma ascund. Patul, desi neprimitor, a inceput sa se obisnuiasca cu mine. Masa….cel mai utilizat obiect de mobilier este mica, mult prea mica pentru mine. Pe fotoliu e mereu praf si niciodata nu-l sterg ; mai dau din cand in cand cu mana goala, ca o mangaiere . Pe mine nu m-a mai mangaiat nimeni si cred ca sufletul meu e destul de prafuit din cauza asta ; si din cauza vantului ce ridica mereu praful in aer.
Paradisul nu are gard…asa ceva e imosibil ; are niste porti imense, aurite, desi mie nu prea mi se potriveste auriul, dar nu eu am facut paradisul. In paradis poti intra, dar nu poti ramane si asta mi se pare corect. Intri, dar nu poti sa intri cu totul ; si asta am inteles. Paradisul se schimba continuu, mereu e altfel, doar sentimentul tau, ca vizitator ramane acelasi. Din pacate, nu toti il descopera.
Imi e greu sa ma apuc de lucru, dar trebuie.