agonia
english

v3
 

Agonia.Net | Policy | Mission Contact | Participate
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special

Poezii Rom穗esti - Romanian Poetry

poezii


 


Texts by the same author


Translations of this text
0

 Members comments


print e-mail
Views: 5338 .



Stimate Domnule Acad. Constantin Bトネトツeanu-Stolnici,
personals [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
by [Sigina Tiras ]

2006-05-16  | [This text should be read in romana]    | 



Stimate Domnule Acad. Constantin Bトネトツeanu-Stolnici,


Vト rog sト-mi permiteネ嬖 sト vト reネ嬖n ネ冓 sト vト tulbur liniネ冲ea cu aceste テョnsemnトビi, rezultat a unei amトビトツiuni ce-mi macinト sufletul. Fトビト a fi bigotト, pot spune cト la テョnceputuri a fost o singurト comunitate umanト, zonalト sau continentalト care, evoluテ「nd, s-a extins ネ冓 ネ冓-a diversificat alimentaネ嬖a ネ冓 activitatea socio-economicト. Azi, globalizarea tinde sト recreeze lumea テョnceputurilor, atunci cテ「nd, firesc, era un singur limbaj - fie al semnelor, fie al vorbirii.
Trトナm テョntr-o lume テョn care se pune din ce テョn ce mai mult accentul pe realizトビile materiale, pe reducerea sentimentului sau interesului pentru valorile spirituale, mai ales cele legate de tradiネ嬖a ネ冓 respectul faネ崙 de テョnaintaネ冓, mergテ「ndu-se pテ「nト la negarea unor personalitトκ嬖 precum Mihai Eminescu.
Sテョnt テョn situaネ嬖a de a rトノテ「ne nepトピトフoare sau de a mト alトフura, テョncuraja ネ冓 sprijini moral pe cei care respectト ネ冓 luptト pentru pトピtrarea valorilor spirituale romテ「neネ冲i.
Vト consider un erudit, iar tot ceea ce eu vト voi comunica reprezintト doar o variantト a ceea ce ネ冲iネ嬖.
テ始 emisiunea 窶曠ialoguri despre altトヅatト窶 din 11 martie ac. s-au spus multe lucruri sub 窶柝rotectoratul窶 negaネ嬖ei, 窶柤u mト pricep, nu ネ冲iu, dar afirm ネ冓 judec ca arheolog pe toネ嬖 specialiネ冲ii ネ冓 oamenii care gテ「ndesc altfel窶.
Atテ「t Biblia cテ「t ネ冓 erudiネ嬖i secolului XVIII au considerat cuvテ「ntul important, iar limba o arhivト. Astfel Leibniz afirma:窶挈imbile sテョnt cea mai bunト oglindト a spiritului omenesc窶 ネ冓 窶 cele mai vechi monumente ale popoarelor窶(1704). J.D. Michaelis spunea テョn 1759: 窶朖imbajul este deci un fel de arhivト, unde descoperirile omeneネ冲i sテョnt la adトパost de cele mai supトビトフoare accidente; arhivト pe care flトツトビile n-ar putea s-o mistuie ネ冓 care nu ar putea sト piarト decテ「t o datト cu nトビuirea totalト a naネ嬖unii.窶 テ始 acea perioadト William Jones (1746-1794) a semnat actul de naネ冲ere a ideii indo-europene prin discursul din 2 febr. 1786 テョn care afirmト afinitトκ嬖le lingvistice dintre sanscritト, greacト ネ冓 latinト. Iatト cト テョn zilele noastre (1981) sub egida Institutlui de studii Indo-europene de la Lyon s-a publicat ネ冓 lucrarea lui Jean Haudry, テョn care este citat P. Bosch Gimpera (care afirmト cト formarea popoarelor indo-europene se aflト テョn zona de naネ冲ere a culturii danubiene) ネ冓 Diakonoff care spune窶拂entrul ariei indo-europene comune era o parte a Balcanilor ネ冓 a Carpaネ嬖lor, de exemplu lテ「ngト Porネ嬖le de fier ale Dunトビii.窶 Aceste afirmaネ嬖i nu sテョnt singulare ネ冓 テョntテ「mplトフoare. Papus, afirma cト Rama ネ冓 tribul sトブ au pleca de la Marea Neagrト spre actualul habitat India pe la 6000 テョHr. sau dupト poziネ嬖a constelaネ嬖ilor pe la 8500 テョHr. (moment, despre care vor vorbi ネ冓 americanii W. Ryan ネ冓 W. Pitman - care susネ嬖n teoria unui potop テョn zona Mトビii Negre ネ冓 care a determinat exodul populaネ嬖ei テョn arealul de locuire a indoeuropenilor). De asemenea Rudolf Steiner susネ嬖nea cト 窶曚ivilizaネ嬖a megaliticト ネ冓 cultul druizilor provine de la Mare Neagrト.窶
Arheologul William Schiller este de pトビere cト 窶枋ivilizaネ嬖a s-a nトピcut acolo unde trトナeネ冲e astトホi poporul romテ「n... rトピpテ「ndindu-se apoi cトフre rトピトビit ネ冓 apus acum 13-15000 de ani.窶 De asemenea A. Baring ネ冓 J. Cashford observト cト: figurine ネ冓 scuplturi aproape identice ale Zeiネ嫺i au fost gトピite テョn Europa rトピトビiteanト ネ冓 テョn valea Indusului... Implicaネ嬖ile descoperirii acestor culturi neolitice foarte dezvoltate nu au ajuns テョncト la cunoネ冲inネ嫗 marelui public contemporan, care continuト sト creadト cト 窶柩eagトハul窶 civilizaネ嬖ei s-a aflat テョn epoca bronzului テョn Sumer ネ冓 Egipt窶. Pテ「nト ネ冓 francmasonii din Anglia au ceva de spus despre zona noastrト ネ冓 despre descoperirea de la Tトビtトビia din 1961. Christopher Knight ネ冓 Robert Lomas, vorbind despre pietrele megalitice (din Anglia), sculptate cu simboluri asemトハトフoare celor elamite pomeneネ冲e despre descoperirea de la 窶杁artaria, lテ「ngト Turda, テョn Transilvania.窶 テ始cト din 1962 S. Hood observト asemトハトビi cu tトッliネ嫺le din Uruk. Dupト datarea cu carbon s-a demonstrat 窶枋ト tablele de la Tartaria erau mai vechi decテ「t cele mai vechi simboluri din Sumer. De la descoperirea acestui lucru, toatト chestiunea se pare cト a fost datト uitトビii de arheologi, fiind consideratト o simplト coincidenネ崙. Dar oricテ「t se agaネ崙 aceネ冲i arheologi de modelul lor, este inevitabil cト sumerienii trebuie sト fi テョnvトκ嫗t de la transilvトハeni... Am gトピit dovezi cト sumerienii ネ冓 oamenii Europei megalitice au fost influenネ嫗ネ嬖 de o sursト de simboluri comunト ネ冓 veche. 窶曩radeasca Plaque窶 gトピitト la Vraネ嫗 (6.000-7.000 de ani), un sigiliu de 5.500 de ani gトピit la Karanovo au aceleaネ冓 simboluri.窶 De asemenea autorii vorbesc de studiile fトツute de Sham Winn, テョn 1981, pe descoperirile din zonト - care テョmpreunト cu cele de la Tトビtトビia fac parte din cultura Vinca sau Vincea, ネ冓 care a clasificat sute de semne.
Dupト pトビerea invitatului dvs. cei ce vorbesc despre aceste descoperiri ネ冓 afirmaネ嬖i sテョnt niネ冲e complexaネ嬖. テ始 schimb, deネ冓 conネ冲ient de evoluネ嬖a metodelor de studiere a descoperirilor, rトノテ「ne cantonat テョn 窶柤u pot ネ冓 nu vreau窶, ネ冓 nici nu apreciazト munca altor savanネ嬖 テョn majoritate strトナni - din centre univearsitare renumite. Cantonarea テョn niネ冲e idei preconcepute, テョl uimesc ネ冓 pe dl. acad. Marius Sila care nu テョnネ嫺lege de ce autorii DEX-ului considerト cuvintele cergト, catrinネ崙, canaf ネ冓 ネ孛ndrト de origine maghiarト, cテ「nd lingviネ冲ii maghiari le considerト romテ「neネ冲i ネ冓 specifice tradiネ嬖ei noastre populare. Aネ兮 s-a ajuns ca ネ冓 alネ嬖 termeni sト fie atribuiネ嬖 acestei limbi neindo-europene, deネ冓 existト asemトハトビi cu termeni din sanscritト, greacト ネ.a.m.d. (cum este cazul cuvintelor meleag, gテ「nd sau hotar). Am avut ネ兮nsa de a gトピi explicaネ嬖i ネ冓 corelaネ嬖i pentru aceネ冲i termeni, pe care le-am ネ冓 publicat.
Nu am avut onoarea sト-i cunosc lucrarea vトビului domniei voastre legatト de niネ冲e 窶柎トッliネ嫺 de plumb窶. Afirmaネ嬖a invitatului dvs. cト ele trebuie sト fie recente pentru cト termenii sテョnt moderni (precum cuvテ「ntul apト) mト determinト sト-l susネ嬖n pe vトビul dvs. cu urmトフoarea afirmaネ嬖e. Apa este lichidul esenネ嬖al pentru viaネ崙 ネ冓 alトフuri de sare (clorurト de sodiu) au jucat un rol important テョn cristalizarea comunitトκ嬖lor umane. De aceea acest termen テョl gトピim テョn sanscritト (ap, apas) dar ネ冓 テョn persanト (ab); deoarece aceste popoare s-au desprins cu mii de ani( テョHr.) de populaネ嬖a din zona carpato-dunトビeanト este firesc sト テョnネ嫺legem cト locuitorii ネ崙ビii noastre au bトブt apト ネ冓 テョnainte de sosirea romanilor テョn 106, deci nu au preluat ネ冓 transformat latinescu aqua テョn apト - pentru cト ar テョnsemna sト ネ冲ergem cu buretele tot ceea ce a existat テョn acest spaネ嬖u de continuitate umanト, de zeci de mii de ani sau sute de mii de ani.
Nu-i cunosc opera domnului Constantin Iosif Drトトan, dar ネ冲iu cト existト divinitトκ嬖 egiptene care prin nume sau reprezentare amintesc de originile indoeuropene ale egiptenilor, despre care se ネ冲ie cト au fost de rasト albト (Larousse). La noi Gaia, Geea sau Gaea sテョnt asemトハトフoare zeului egiptean al Pトノテ「ntului, Geb, Gebeleizis - zeu geto-dac pomenit de Herodot, ネ冓 denumirii unor bureネ嬖 窶枷hebe窶, iar ghebri sテョnt iranieni zoroastriネ冲i care au refuzat convertirea la islam. Toate aceste popoare (geto-daci, greci, egipteni cテ「t ネ冓 iranienii antici) au avut un cult solar. ( 21 martie, echinocネ嬖ul de primトプarト, este Ziua Soarelui ネ冓 Pトノテ「ntului, acest cuplu ce reprezintト matrialul ネ冓 spiritualul, baza lumii noastre.)
テ始 Biblie gトピim nume precum Peleg (vテ「rful Peleaga din m-ネ嬖i Retezat), Tiras (rテ「ul Nistru ネ冓 tribul tirageネ嬖lor), Havila (a fost interpretatト ca anagrama de la Valahia), Pison sau Fison (ca denumirea veche a Dunトビii, cel mai mare fluviu european de la confluenネ嫗 celor trei continente European, Asiatic ネ冓 African - unde Biblia menネ嬖oneazト populaネ嬖a kuネ, de origine neagrト ネ冓 nu pe cea mai cunoscutト, egipteanト, care nu era specificト acestui continent); pentru Asia 窶 Eufrat, acest EU Frate al Tigru(lui), tot un termen indoeuropean, ca ネ冓 numele unor regi parネ嬖 (Fraate I-V, care au domnit din sec.II テョHr.) sau Moise (asemトハトフor cu moネ, moネ冓e, moaネ册, dar ネ冓 sanscritului moksha cu sens de origine, ネ冓 de eliberare - proces la care participト ネ冓 moaネ兮).
窶朷ina窶 domnului Napoleon Sトプescu ネ冓 a tuturor romテ「nilor care iubesc cunoネ冲erea este aceea de a crede テョn valorile romテ「neネ冲i cercetate ネ冓 puse テョn evidenネ崙 de cercetトフori de la mari universitトκ嬖 din SUA sau Europa. Sincer, prefer sト fiu alトフuri de aceネ冲i oameni care reuネ册sc sト vadト ネ冓 sト テョnネ嫺leagト, decテ「t lテ「ngト cei despre care vorbeネ冲e Isaia: 窶掀eネ嬖 auzi ネ冓 nu veネ嬖 テョnネ嫺lege; テョntr-una veネ嬖 vedea, ネ冓 nu veネ嬖 pricepe! (versetul 6.9)窶 ネ冓 Iisus テョn 窶霸ilda semトハトフorului窶.
Dintr-o deosebitト preネ孛ire atテ「t faネ崙 de Domnia voastrト cテ「t ネ冓 faネ崙 de acest popor vト rog sト deveniネ嬖 un susネ嬖nトフor al celor ce luptト pentru pトピtrarea tradiネ嬖ilor ネ冓 afirmarea vechimii acestui neam, apトビut テョn spaネ嬖ul Carpato-Dunトビean (o zonト fertilト atテ「t prin cernziomurile sale cテ「t ネ冓 prin natura umanト), indiferent cum s-ar numi (traco-geto-dac, valah-vlah sau romテ「n).
Cu mulネ孛miri ネ冓 speranネ崙,




.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. poezii
poezii
poezii  Search  Agonia.Net  

Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Privacy and publication policy

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!