Azi simt un dor cumplit și îmi lipsești;
Mări și oceane se zbuciumă-n mine
În fiecare clipă când nu ești,
Cât îmi doresc să fiu mereu cu tine!

Așa cum zilnic florile cerșesc
O rază caldă-n răsărit de zori,
Te chem și gândurile mă trezesc
Pentru-a sădi în mine-adânci fiori.

Ești tandru și blajin ca un surâs
Ce-apare-ades pe buzele-mi uscate
De căutări deșarte. Cât am plâns
Crezând că ce-mi doresc este departe!

Când te-am văzut, nu m-am gândit că ești
Ceea ce mulți nu pot să înțeleagă.
Tu ești sublimul, poți să mă-mplinești.
Ce mult te-am așteptat: o viață-ntreagă!

Nu-mi mai doresc nimic, decât să cred
În mângâieri ce le primesc din suflet.
Pe tine vreau să pot să te dezmierd,
Să nu mai plâng și să te port în cuget,

Să te privesc senină îmi doresc
Și să te simt și-n verdele de-afară,
Sub salcie să pot să-mi regăsesc
Iubirea mea, în fiecare seară.