Birjarului Iota K., despre jurământul nechibzuit
(Scrisoarea a 181-a)

Ședeai în tovărășia unora și beai. A venit vorba de un om cinstit de orașul vostru, care nu vă plăcea vouă, oameni băuți. Încins de alcool, ai bătut cu pumnul în masă și te-ai jurat că o să-l pălmuiești pe omul cu pricina în stradă, în văzul tuturor. Când te-ai trezit, te-ai căit pentru jurământul făcut. Acum ți-e rușine, dar ai jurat. Întrebi dacă e păcat să-ți calci jurământul.
Știi povestea cu regele Irod? La un ospăț i-a jurat unei dansatoare înaintea oaspeților săi că îi va da orice va cere de la el; dansatoarea a cerut capul lui Ioan Botezătorul și regelui i-a părut rău, dar pentru jurământ și pentru cei ce ședeau împreună cu dansul, n-a vrut să-i lepede cererea. Astfel neferictul Irod și-a încărcat sufletul cu uciderea dreptului. Ce bine dacă ar fi avut mai multa frică de Dumnezeu decât rușine față de tovarășii săi la beție! N-ar fi rămas sub blestem pentru toți vecii.
Iar Hristos ne învață că trebuie să avem frică de Dumnezeu mai mult decât rușine de oameni (Lc. 18,2), fiindcă cine nu are frică de Dumnezeu, ci doar rușine de oameni va ajunge să se rușineze din pricina oamenilor și de Dumnezeul său. Și înfricoșătoare soartă a fost prezisă celor ce se rușinează de Dumnezeu în acest neam păcătos și preacurvar.
În viață sunt deseori clipe când omul trebuie să aleagă între frica de Dumnezeu și rușinea de oameni. Într-o astfel de clipă ești tu acum. Alege, acum și totdeauna, frica de Dumnezeu, și nu vei păcătui.
Oamenii te vor batjocori, dar vei fi drept înaintea lui Dumnezeu.
"Dar jurământul?"
Mărturisește preotului nechibzuitul tău jurământ și primește epitimie, iar pe viitor ferește-te de cei ce nu îți sunt tovarăși în frica de Dumnezeu și de legea lui Dumnezeu.
Pace ție și mângâiere de la Dumnezeu.