agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ You are
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2003-10-23 | [This text should be read in romana] |
Uite ca era cat pe aici sa uit de propria-mi aniversare... Nu obisnuiesc sa imi trimit felicitari de Mos Craciun si de 8 Martie si nici sa imi cumpar flori precum femeile singure, dar nu pot sa uit cu cata pofta citeam, candva, marturisile lui Anton sau cea a Almei despre fidelitatea fata de poezie si poezie.ro. Le-am retinut emotia desi incercam sa par cat mai naturala, sa nu ma observe copiii care aveau lucrare de control.
Nu, nu-i nimic extraordinar, nu am reusit sa slabesc 5 kg numai in trei zile, nu am castigat la loto si nici nu ma simt " cineva ". poezie.ro nu mi-a schimbat radical viata, sa nu exageram si nici sa nu punem mana pe batiste( desi Kleenex sunt favoritele mele...). Dar acum un an de zile, s-a intamplat ceva. Trecuse vremea lopetelei in nisip, nu ma mai plimbam cu fetele, in stoluri, prin cartierul pichetat cu baieti, dar nici nu ma "dezcopilarisem" suficient cat sa renunt cu totul la joc. Dorun a aruncat o pastila pe care am prins-o din zbor: poezie.ro. M-am prins in joc si nu m-am trezit din mirajul acesta decat cand am fost trasa de maneca, la ore tarzii si nepotrivite. Dar cine poate spune cand este ora potrivita pentru o poezie? Are ea, ceasul ei nevazut, ascuns intr-un piept de vrabie. Mi-a spus si Nexus candva ca le scrie pe strada, cand se intoarce de la spital, sau le viseaza. L-am crezut. Curand am visat si eu o poezie frumoasa- frumoasa si mare cat roata carului. Nu stiu ce s-a intamplat cu ea ca pana dimineata nu am mai reusit sa o prind. M-am trezit transpirata si mi-am zis ca e mai bine sa fugi cu cercul decat sa alergi poeziile prin vise. Mai demult zmeii se bateau in sosete, muschetarii in spade, iar cavalerii mesei rotunde in lanci, pe atunci eu indrazneam sa ma lupt si masor in prieteni. Pe unii i-am cunoscut aici, ne strigam pe nume, am copilarit impreuna in iarba turcoaz a virtualitatii. Si vom ramane probabil asa, pana la adanci batraneti. Dar batranetile sunt departe ca le-au furat unii si nu s-au mai intors cu ele! Deocamdata hadeti sa mancam tortuletul acesta si sa suflam in lumanare impreuna! PS: Si voi va ganditi la bancul cu iepurasul?
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy