MANIFESTUL UNEI MISANDRE

Cine a iubit frumos, cine a greșit? Să numărăm părerile de rău și zâmbetele… să sperăm că doar ce vrem noi este esențial și ce doresc alții sunt simple aberații… sunt tânără , cu sângele cald și fremătând de dorințe ascunse…și scriu despre ei, a se citi îndragostiți și despre noi, a se citi nepăsători, sau despre ea, a se citi copilă, sau despre tine, a se citi îngândurată, sau despre el, a se citi nehotărât.
De ce scriu despre IUBIRE? Și de ce scriu despre bărbați?
Omul prin natura sa este o ființă socială, nevoia de a trăi înconjurat de semenii săi primează, căci după cum striga Aristotel, numai fiarele și supraoamenii( zeii) pot trăi în afara socialului. Iar iubirea reprezintă sentimentul cel mai complex care leagă doi oameni, și se diferențiază de prietenie tocmai prin existența dorinței sexuale. Și de ce să nu admitem: sexul este foarte important…pentru că o altă trebuință fundamentală a oamenilor este aceea de a procrea.( de unde și nevoia noastră, a femeilor de a trăi cu și lângă bărbați).
Deci motivația mea, suficient argumentată mă îndeamnă să trec la un alt capitol important:
Cum și de ce/ cine ne îndrăgostim?
Ne îndrăgostim pentru că recunoaștem în persoanele cu care intrăm în contact, o oportunitate, o șansă de a cunoaște fericirea…și mai mult decât atât căutăm instinctiv un veritabil partener de viață și un părinte pentru viitorii noștri copii.
Cum ne îndrăgostim? Privim, placem, observăm, intrăm în contact, stabilim o legătură fizică și spirituală, … iar apoi trecem prin fazele specifice procesului de îndrăgostire:
1. Oscilația emoțiilor pozitive, analizăm modul în care ne simțim cu partenerul și modul în care ne simțim singure, dacă rezultatul este pozitiv , adică persoana de lângă noi este potrivită pentru a ne face să ne simțim bine, se trece la etapa următoare.
2. Cristalizarea calităților pe care le deține partenerul: și ne confruntam cu situații de genul: nu , iubitul meu nu este timid, el nu-și exprimă opiniile până nu cunoaște mai bine interlocutorul, sau: nu, el nu bea prea mult, el este doar un bun consumator, sau: nu , el nu este un porc, este doar mai puțin sensibil decât mine,sau: nu, el nu este pervers în pat, dorințele lui erotice sunt mai greu de înțeles de către alții, sau: nu , nu este un afemeiat, el are atenție distributivă, de vreme ce observă orice blondă voluptoasă, chiar cu mine de mână, sau: nu , este normal să-i fie dor, chiar dacă nu-mi spune asta niciodată; iar dacă el vrea o relație deschisă , asta nu înseamnă că nu ține la mine. ( și exemplele ar putea continua la nesfârșit). DE CE NU VEDEM ADEVARUL, CHIAR DACÃ NE LOVEȘTE CU TOCUL IN TÃBLIA PATULUI DIN DORMITOR? PENTRU că el nu înșeală ci doar…s-a speriat din cauză că mă iubește prea mult.
Faza numărul 3: relația propriu-zisă: în care tu faci de mâncare și el citește ziarul, în care tu calci, speli și el privește meciul Rapid-Steaua, aclamând că el ar juca mult mai bine, decât ” p..a ăla de…”. Sau că dacă nu s-ar fi cerut schimbare, ar fi impus într-o scrisoare deschisă la „Procesul etapei” să fie demis „animalul ăla de antrenor care nu face nici măcar un borș”,la care tu te întrebi: dacă de perișoare sau poate o supică din aia pe care mă-sa o face prea sărată…. Iar când e vorba de sex, nu …alea 4 minute sunt arhisuficiente și-l adorm mai repede decât un somnifer, în timp ce tu, cu privirile în tavanul, de acuma crăpat, ( ar trebui văruit)…, gândești: ce-a fost asta? A trecut acceleratul…of!
Și ca să nu vă îngroziți toate… mai există Feți-Frumoși, care fac burtă doar după 40 de ani, se îmbracă la costum și probabil vă vor înșela doar cu secretara aia noua și ‘bună’ pe care trebuia, musai, să o angajeze, cu toate că și Geta făcea treabă bună, da; vezi tu, dragă, nu este chiar așa prezentabilă și eu țin la relațiile cu publicul… Mai mult decât atât, în pat probabil îți vor spune iepuraș sau ursuleț, cu toate că pe tine te cheamă Anicuța sau Virginia… iar tu te vei intreba câteodată : de ce a sunat Ixuleasca la 12, că totuși nu era nici o sedință urgentă…și actele erau la birou. V-am indispus…!?
Stați liniștite…mai există artiștii… care oricum trăiesc o viață boemă în care vodka stă la putere și dacă ocazional sunt veseli, să știți că iar au dat iama în iarbă și nu aia din ghiveciul pisicii…( ciudat cum, toți bărbații vor un animal de casă, care să se gudure la picioarele lor puturoase și să dea din coadă, bot sau ambele când se întorc ‘afumați’ de la vreo chindie între bărbați… de parcă tu nu le-ai fi de-ajuns).
Bărbatul de casă,” cel mai prost animal”… care spală, are grijă de copil, face mâncare, masaj și curățenie în baie… de șapte ori pe zi… acesta probabil are o mamă autoritară care crede că nu ești destul de bună pentru ‘prințișorul ei’ care, uite, câte știe să facă, iar tu te gândești că bărbatul ăsta este înspăimântat de ideea de cunnilingus sau că nici nu vrea să audă de oglindă pe tavan sau sex pe podea… totuși, nu te înșeală și asta pentru că oricum este lamentabil în pat și probabil Doamne-Doamne și mă-sa l-ar pedepsi.
Bărbații sunt atât de diferiți și totuși atât de necesari...
Relația propriu-zisă are și părțile ei bune, te face să te gândești că mai rău de atât nu poți nimeri… deci să mai ai speranțe.
Deci dacă v-ați speriat și aveați de ce , întrebați-vă de două\ mai multe ori, dacă bărbatul ce stă lângă voi merită și dacă v-ați imagina gravidă și spălând șosete pentru și din cauza lui.
Mai mult decât atât, sensibilitatea lui utopică, aferentă stării de dinaintea PASULUI CEL MARE (căsătorie)… va dispărea în timp record… încât n-o să știți ce v-a lovit…
Din experiența mea vă spun că nu totul e atât de roz cum pare, iar dacă părerea voastră de tinere îndrăgostite e contrară… mai așteptați...
4…DECRISTALIZAREA.
Mai mult decât atât, această etapă nu ne învăluie treptat ca o pânză de păianjen ci ne lovește deodata, în cele mai neașteptate momente, exemple…: prima vizită la părinții tăi, când el grohăie ca un porc în călduri și scuipă sudălmi cu nasul în farfuria plină cu mâncarea preferată, pregatită special pentru PEÞITOR…. sau: credeai că s-a lăsat de fumat? Nu. De ce? Pentru că simte o nevoie deosebită să deschidă geamul la balcon, să nu ți se coacă cozonacul, sau să afume fețișoara plânsă a copilașului vostru, născut nu făcut din dragostea voastră…(în concubinaj...pentru că” n-aveți încă bani de nuntă”).
Să nu credeți că exemplele s-au terminat…mai devreme sau mai târziu apare în viața voastră coana GELOZIE…De ce? Cu cine? Când? Unde ? Cu ce ocazie îți permiți să întârzii 10 minute, în loc să fugi direct de la slujbă în primul autobuz… și mai mult decât atât: de ce te-ai uitat așa la ăla? De ce nu pleci capul când vorbesc cu tine? Femeia trebuie să fie supusă bărbatului… femeia nu trebuie să se îmbrace așa pe stradă… ce ,tu ești gospodină sau curvă? Și trebuie să nu cumva să comentezi la orice „ ghidușie” face el că de’ nu erai virgină când l-ai întâlnit.
Aș putea continua, înșirând păcatele bărbaților...DAR...
Păcatul nostru al femeilor este bărbatul...și trebuie să găsim un mijloc de a ne întemeia o familie „fericită” , cu unul dintre rarele cazuri de bărbat potrivit pentru noi.
Ezistă poate pentru fiecare, unul și bun... care „dresat” corespunzător se poate transforma în Făt-Frumos.

Fetelor! Nu mă luați în seamă...și sperați!