nu știu daca mi-e dor de ea
(de poezie, bine-înțeles)
dar nu mai pot să-i scriu
nu știu cine, ce, unde, și cum
dar nu mai pot.

s-a terminat;
am încheiat un ultim contract
mi-am vândut sufletul pentru artă
-pentru nimic!
dar acum e prea târziu

și spun un ultimul cuvânt:
nu. nu știu cine,
ce, unde, cum și de când
m-a trădat al cuvântului gând

odată credeam, acum nu mai sunt
același și sper, dar nu știu!
nu-nțeleg... când totul era
bine, acum nu

când de-o dată, într-un fel
cuvintele nu-mi mai grăiesc
iar eu
aștept mântuirea,
aștept răstignit

pe-al gândului rug arzând de viu
atât. un final.
total neemoțional.

aberații, atât au fost.