E frig...Inauntru sunt doar spectrale amintiri ... Dulci ca un strugure si poate la fel atarnate undeva in constiinta ,care incearca sa le uite...Pareri in jurul meu zboara intr-un evantai de cuvinte ... O lacrima jurata a fi ultima,promisiune incalcata de dargul unei inimi ce batea candva ,a unui vis ce zbura la stele , a unui copil prost ce se vedea imblanzitor de cai naravasi pe cerul instelat al unei iubiri apuse. Eu si cu tine ...El si cu ea.Stele cazatoare printre masti de cristal,aripi frante in zbor dumnezeiesc.Cineva mi-a spus ca " iubirea e aripa care ne-o da Dumnezeu pentru a zbura catre el".. A iubi fara limite se poate doar in vis...
Si totusi gresesc.A iubi fara limite se poate doar de unul singur...