Dorința

Nu pleca,
Mai lasă-mi o clipă
Tăcerea din privirea ta,
Albastrul cuvântului tău.
Nu spune nimic,
Lasă-mă să râd
La marginea oceanului,
Lasă-mă să mai întind
Brațul către apus
Și să râd.
Nu pleca!
Du-mă către parcul
Inimii tale,
Unde semntimentele
Sunt protejate de lege,
Unde sălbazica trăire
Stă ferecată dincolo
De șosea ...
Privesc spre apus
Și mă înclin în tăcere
Surâsului tău din amintire.