Mi se scurge sângele
pe pielea sfârâindă
Păgână nălucă-s,
cu fluturi țintuiți în urechi;
Spiritul se varsă
în a valsurilor undă
Și în cântecul lebădei
sugrumat de perechi;
Pleoapele-mi dorm,
argintate cu osândă
Neg amurgul trecut
al iubirilor vechi...

Visul se rupe în imagini singulare
Să fi murit?!
Nu moare fiecare?!