El trebuia să moară
nu îi mai lipsea decât o călătorie
la zidul zâmbetelor
își pregătise un bilețel
se străduia să scrie frumos
ana are mere
mica are mure
la revedere la revedere
erau prea multe litere necunoscute
ultimul zâmbet se ascundea dupa o piatră
oare unde au fugit cuvintele
în seara asta
vorbim despre schimbări de oră
a obosit pâna si cortina
să mă mai asculte
în seara asta plecările se fac fără bilete de voie
mama mă lasă să stau foarte mult afară
cineva îmi arată filmul de aseară
fii atent elevule
o să te întrebam cândva despre asta
o să mă întrebați cândva despre asta
odată am ucis o poezie
am tras cu praștia și am ucis-o

de mult nu mai scriu poezii
de mult nu mai dorm doar cu mine
soarele apune
soarele apune
iar eu
căzând
îi spun
la fel ca prima oară
bună dimineața