în umilință îngenunchez fiecare
dintre cuvintele răzvrătite și fac
semmnul crucii între ele
glasul meu e glasul iluminării
CRED
in copaci
din visul lor s-a născut veșnicia verdelui
în flori
numai ele pot înflori iubirea din noi
în păsări
înlăuntru lor stă zborul dizolvat
în stranii urcușuri
în stele
aici s-ai înălțat toate visele neterminate
să-și trăiască veșnicia
cred
dar mă doare copacul sângerând
și florile de la picioarele lui
și păsările
și stelele care ne-au pierdut pașii

abia a treia zi am înțeles
și-am început treptat
să CRED uneori
si în oameni