nu m-ai întrebat niciodată
ce simt cînd te sărut
e ca un drog pe care mi-l administrez
puțin tremurînd desfăcîndu-mi aripile
ca și cum aș adormi în pîntecul tău sub nuc
rotindu-mă din ce în ce mai încet
timpul îmi dă o senzație ciudată de greață
jumătatea clepsidrei din mine se întoarce
nestatornică spre tine spre mine
apoi mă prăbușesc în vise de iod
în mijlocul parcului de iod al orașului de iod
îți sărut buze de iod strivindu-ți trupul de iod
sub ramurile de iod ale bătrînului nuc
redundant obsedant dureros de identic
e fiecare sărut violet