Prea albastru este cerul,
pentru griul orasului.
Pana si verdele copacilor...
se amesteca, isi pierde nuanta.
Cimentul ne-a intarit;
ne miscam, dar sufletul...
ramane incremenit
si moare.

Prea albastru este cerul,
totusi cativa oameni stralucesc.
Oare ei nu se vor amesteca ?
In afara cutiilor
tot mai putini lumineaza.

In afara cutiilor,
verdele nu merita negura...
oamenilor.