Dupa ce-am inghitit nenumarate ganduri
mi se pare acum ca te vad intreit.
O urma de a ta atarna din buzunarul meu de la piept.
E o urma de iubire lasata in lutul inimii.

Un rosu-nchegat atarna rastignit
de cuvintele-ti amare.
Agata-ma de suflet
sa pot sa-ti arat visul de-aproape.
Te-ntreb soptit:
"As putea sa te vizitez intre sarbatori ?".

Sunt obosit...
de-o vesnicie duc Pamantul in spinare,
iar cerul l-am agatat de o raza de soare.
Osteneala ma face sa vad fantasme,
si sa ma sperii de foaia din fata mea,
mai alba si goala ca niciodata.