Somnul culege strugurii viselor în panere
Ca îngerii trena luminilor pe mâini
Apoi ți se așează la poarta sufletului ca pajii
Și-ți imprimă în nisipul inimii pașii depărtărilor.

Nopțile se desprind din pătulul cerului ca hulubii
Și ca mărgelele ți se înșiră împrejurul gâtului
Aerul ia forme fantastice de lupi sau de prăpăstii
Și-n fiecare arteră ți se deschide o fântână ca un aquarium.