Din întunericul strălucitor al nopții
Un gând negru mă frământă
Nu pentru a lui culoare
Ura el o reprezintă.

ÃŽnfundat de valuri gri
Și-acoperit fără de milă
La lumină voi ieși
Dacă trec de-această grilă.

Văpaia care mă arde
De un negru insolvent
Picurat pe mine cade
Și e ca un tratament

Nu rezist până la urmă
În smoală sunt împotmolit
Fața mi-e de marmură
Iară glasul mi-a murit.