Copilul din mine iar plânge...
Și singur durerea și-o frânge
Să-l mângâie nimeni nu vine
Nu-i nimeni tristețea s-aline

Din lacrimi steluțe își face
La brad iar ar vrea să se joace
Agață speranțe pe ramuri
Lumini și beteală la geamuri

Se-nalță pe vârfuri la globuri
Capitol de viață în cioburi
Surprinde-n imagine chipul
Trădează banalul și timpul

Portretul din glob înfioară
O formă de viață bizară
Un scâncet de frică și doruri
La brad le-a găsit între daruri

Copilul din mine trăiește
În suflet lumină sclipește
Rămâne mereu singuratic
Al trupului nou, e ostatic...