mi-e dor de ...trecut si de viitor in aceeasi secunda.
ma intreb daca ceea ce am lasat in urma
nu cumva este un pas spre un nou inceput?
as minti spunand ca ...trecutul a fost feeric
sau ca ''viitorul'' se arata mai senin decat ziua de astazi
dar exista undeva , un gand ,
ca poate ,poate primavara v-a scoate la lumina
sufletul meu prins intre taramuri.
zambesc...
ce frumoasa este viata privita de dupa ''ferestre'',
ziduri transparente care opresc imaginatia
sa treaca dincolo de limite firesti.
mi-am amintit...
am inceput cu : ''mi-e dor''
incerc sa termin cu aceleasi cuvinte fascinante
dar pline de regrete si nostalgie.
ar trebui sa nu uitam sa traim
in adevaratul sens al cuvantului,
pentru ca parerile de rau sa se piarda
intr-un orizont nedefinit,printre ganduri uitate.