Ca pasărea voi cânta, ca iarba voi crește,
mă voi risipi ca ploile, ca soarele voi lumina,
asemenea pământului, roditor, voi fi,
ca un descântec mă voi subția. Apoi mireasmă...

Tu culege doar ceea ce nu se vede:
pașii de duh – esențe pentru alții.
Drumul lor luminându-l. Deschide-te către
zarea de unde s-aude acest murmur.

Ca iarba voi crește. Pașilor tăi mă aștern:
mângâie-mi spicele, soarbe-mi aroma jilavă
și înaintea tuturor respiră-mă. Precum pasărea
voi cânta.

Tu culege numai ceea ce nu se vede.
Menirea noastră: esențe să fim pentru suflete.
Iată marele timp în spre frunte. Deschide-te,
precum soarelui, iarba veșnică. Pasărea cântă...