Dorm în pace, fluturii albi în palmele tale,
Visele cu tine acum îmi stau numai în cale.
Mă prinde ploaia din zefirul gîndului tău.
Noaptea de singurătate iar mă aruncă în hău.

Ne tăvălim în iarba cu licurici din scîntei,
Somnul cel duce te răpește în oaza cu miei.
Parfumul crud îmi fierbe picătura de sînge,
Steaua de jar aruncă foc în mine și plînge.

Mă bucur de cuvintele tale în sufletul meu,
Gheare în pietre tocite, cresc tot mai greu.
Nici o speranță nu moare spînzurată de umbre,
Cîntecul mut, se aude în catacombele sumbre.