Iubitule
pășesc încet
prin labirintul
sentimentelor tale
pășesc ușor
spre a nu-ți trezi
vechi dureri

tu iartă dacă uneori
pașii mei lasă
urme pe suflet

e numai iubirea
această madamă
cochetă
care ne face să uităm câteodată
că n-avem dreptul
nici măcar în numele ei
să apăsăm mai tare pe accelerație
ori să pornim
de pe loc cu a treia

pășesc ușor
de când am aflat
ce frumos îmi stă
la tine în suflet
ca-ntr-o grădină
cu meri înfloriți
în toate anotimpurile

uneori mă surprind
întrebându-mă
dacă acesta e Raiul
și am o strângere de inimă
la gândul
că aș putea să fiu alungată

de-aceea
prin sufletul tău minunat
pășesc încet
dar sigur
și
pentru totdeauna

căci pe această madamă
cochetă
care se cheamă Iubirea
eu am găsit-o
în brațele tale

și o accept bucuroasă
între noi
ca-ntr-un menage-a-trois
irrevocable