O Meka? Să râvnești s-ajungi întreaga viață-n mine
Ce cutezanță-n vorba și gându-ți,pelerine,
Târât pe brânci în praf deșertul este acru
Orbire pentru ochiul tău bolnav de sacru
Ecou de-aripă,agată neagră,duh de-alamă și visare
Ce vei face când pe stupii de nisip în depărtare
într-un joc nebun de iele cețurile se destramă
piatra turnurilor sfinte, turle, bolți la tine-n palmă
sfâșiind în zdrențe zarea despletindu-se se sfarmă
și-n zăbala de-ntuneric,plăsmuită,o arătare
o Morgana șerpuită îmbiind înnegurare?!