Mereu
mi-a fost teamă
de ceea ce nu înțeleg

uneori însă
mai teamă mi-e
de ceea ce înțeleg
(de ceea ce este
dincoace nu dincolo
de ceea ce nu înțeleg)


de fapt
cel mai bine mă simt
cînd înțeleg și nu înțeleg
în același timp

atunci
am senzația că exist
între două lumi

care
întîlnindu-se
în mine - prin mine
se întrepătrund?