Citesc o carte veche,
Ce-i plină de poezii,
Ce-i fără de păreche,
Din ale noastre vieți.

Literele de se odihnesc,
Pe fila de carte veche,
Cu versuri ce iubesc,
Ca să-mi fac păreche.

Citind cu pași domoli,
Rând cu rând încetișor,
De vrea a o pârjolii,
Un brad verde înăltișor.

Un vers e un pas de lectură,
Îndrăgind poemul cel etern,
Cu-a sa structură pură,
Strofe ce-scrise modern.

( 2010, 12 decembrie )