agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Self-annulment is a prison... ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-01-03 | [This text should be read in romana] |
Uneori, viața este atât de aproape...
precum înțelesul unui câine bolnav de amintirile lui. uneori, sunt supus de o singură amintire mai clară, cea mai luminoasă, ori poate cea mai apropiată. un câine bolnav nu are speranță, se depărtează de casă din dragoste, simțind neputința de a compensa nemulțumirea pe care ar putea să o aibă stăpânul. îndrăznesc, dragă confrate, să îți sugerez un lucru: e de aiurea chestia aia pe care vrei s-o faci mereu, vă întâlniți și vă lipiți singurătățile una de alta. apoi intri în ea și începi să comunici... îți spun că doar împingi realitatea spre tot felul de luzii. nu știu de când vor fi invățat aceste femei să zâmbească, acoperindu-și chipul cu toate înțelesurile, iar ele nu-nțeleg că toate acele zâmbete sunt un dar finit și, la un moment dat, își vor termina expresia și conținutul de comunicare. undeva, pe pământ, toți căutăm emoții și avem așteptări pentru a fi siguri că trăim...
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy