Iarna de argint îmbracă,
Cu dâră de promoroacă,
Dealuri, câmpii, codri goi;
Cu steluțe albe, moi,
Streșinile adormite,
Și gingaș împodobite,
Dorm în pace neclintite!

Coșurile de cărbune,
Tresar la așa minune!
Iarna s-a înduplecat,
Cu un văl le-a răsfățat;
Stau de veghe-n vârf de case,
Semețe și luminoase.
Niciun fir de fum subțire,
Nu le ia din strălucire!

Zburdalnic și transparent,
Vântul s-a retras discret.
Pe la munte sau pe-un nor,
Să nu strice din decor,
Căci prin pomi, ramuri cochete,
Au flori albe în buchete.
Podoabe fine, beteală,
Așezate cu migală.

E tăcere. Ca-n poveste,
Toți adorm fără de veste,
Într-o lume ireală,
Îmbrăcată cu sfială,
În veșmânt pufos și alb,
Căci iarna ca și un mag,
A expus cu fală mare,
Creația-i sclipitoare!

28.12.2010 Aurora Luchian Vaslui