Și-a aruncat trandafiri sălbatici peste umeri
Cu petalele dormind singure,
Cu buzele deschise, umede de lacrimi;
Pe pietre își împleteau culoarea,
Sȃngerau în trecut
Peste ochii înfipți între fluturi,
Zburau aiurea cu aripi de ceață.

Întinsă, pe umeri de trandafiri sălbatici
Acoperea culori, și fluturi, și ceață –
Lumini în privire, pierdută-n culori:
Alb și negru, și roșu de trandafiri sălbatici.
Pe umerii goi aruncați, cu petale,
Pe pietre dormind, și privire, și pleoape…
Lăsase să-i scape un ghimpe pe față.