Se întâmpla pe Marte:
El îi dădea aer din plămânul drept
ca să poată gusta aerul greu.
Mâinile-i desenau teamă
pe trupul ei ce aluneca,
iar dor și secete
stăteau de veghe să nu mai viseze.
Amorțită cerea o rugă
spre un diferit zeu.
Și a plâns timid
iar lacrimile apucau pe cale necunoscută lui.
El o îmbrățișa să nu-i fie frig,
o săruta pe tâmpla stângă.
Pentru ea vindea cerul
cumpărând suflete să i le ofere.
Pe când ea îl îmbăia
cu praf de stele și miere.
Îi îngenunchea înaintea-i ploi
savurând pagini goale din aceea carte.
Ea îi unea planetele în palmă
ascultând plămânul drept
ce-i permitea să(-i) guste tăcerea.
Amândoi iubeau porumbeii.