cum să-ți spun?
muzica s-a oprit demult
nu mai e nici un scaun liber
îmi las harpa unde tu îți ții geamătul
acolo unde logica și iubirea
îți ciupesc gîtul pînă la lacrimi

cum să-ți arăt?
se-ntîmplă lucruri din care tu nu poți pleca
pentru că nu ai reușit să ajungi niciodată
întinzi mîna în neștire prin cioburi,
și-ți lipești urechea de vaza spartă
auzi florile albe din plastic crescînd
tu știi că ele nu vor muri niciodată
eu știu că ele nu vor mirosi niciodată

uită-te acum peste umăr
caută-ți bine sub sîn
și în păr
vezi? nu e cancer
vezi? nu e viață

uită-te acum în jos
poantele s-au tocit
piruetele nu-ți mai ies
oglinzile sînt obiecte reci
din care nu aplaudă nimeni


qed