Toată mângâierea se detonează în minutar,
depistând aritmetică în fiecare atingere de-săvârșită
anemic
ca într-o alifie din care se ung trupuri.

Se poate greși în lumină.
Se pot aminti căderi, resturi utile pentru cei care lucrează la eșafod,
într-o întrecere cu moartea
în timp real.

Acelor trupuri nu le lipsește paradisul intim
strecurat ca o femeie din care se taie
sânge cu umbra de cuțit.

Adevărul doare ca plânsul în rană.