Ascuns într-un tunel de șarpe al casei
ieșea la suprafață ca un zeu laș prin lumina obscură,
purta la gât câțiva licurici de fosfor.

Arogant
își atribuia meritul afânării pământului
pentru semințele ce le folosea ca hrană,
până într-o zi nedeterminată
când și-a supărat destinul de târâtor.

A pus pe umerii acestuia întreaga vinovăie de șobolan,
s-a masturbat cu nesimțire
în fața fetelor mari din cartier,
a traversat gol strada plină de gropi,
nepăsător
la un accident cu victime
încă nedescarcerate.

Când totul s-a limpezit și a devenit normal
s-a întors în tunelul său de întuneric
și i-a dat foc
distrându-se cum arde.