liniștea zboară de la un gând al meu
la altul
pregătește balansoarul pentru ora din turn
care a uitat să mai plece
se leagănă zglobie și veselă
ca un copil alintat

probez pe rând zâmbetele
ca pe o rochie nouă
unele îmi vin bine zboară
cu mine de mână

ziua asta e ca o busolă stricată
nu indică decât răsăritul
nimic nu rămâne neiubit

lumina amortește pe oasele mele
într-o dezordine dulce