aprilie și caniculă
tresar, zâmbesc, continui să merg
n-am mai împărțit de mult același trotuar,
aceeași dimineață, probabil
o mimică suficient de asemănătoare încât
trecătorii să fie aproape convinși că suntem împreună sau că în mod cert vom fi
insomnia mă face mai puțin temperamentală, cumva apatică și docilă
mă crezi senzuală,
nu te contrazic
întâmplător mă atingi,
gestul tău pornește de undeva de dincolo de
radiografia zilei de joi văzută prin ochii fetei care într-o doară
a deschis fereastra
să ia temperatura,
să vorbească păsării ce aduce veștile,
să prindă dâra lui dumnezeu către potecile cerului
simulez la rându-mi accidentalul,
purul efect al caniculei sau poate doar al neobișnuinței mele matinale
pe teiul doamnei
diminețile încep foarte devreme
liliecii înfloresc peste noapte,
soarele lasă bănuți din aur în coralul ierbii,
un cireș ninge peste acoperișul casei noastre
mă simt puțin intrusă eu, vietatea de noapte care de mult n-a mai prins răsăritul,
nu mă supăr când stângăciile mele diurne așază uimire pe fețe și
pierd ritmul
de mult n-am mai împărțit același trotuar, aceeași dimineață, același chip...
am ajuns
aici timbrul pentru cartea de identitate costă cinci lei „și încă șapte taxa”,
adaugă doamna de la ghișeu
am avut noroc, n-am stat la coadă
aprilie și caniculă
pantofii mă strâng, cobor scările ca o vrăbiuță
mă privești întâmplător
văd din nou fata cu zâmbet de primăvară de o frumusețe antícă
(de fapt cine spune că timpul ar fi trecut?!)
doar că azi port o eșarfă turquoise