moto:
Am murit si-am renascut
Din acelasi prezent in acelasi trecut
Am sfarsit si-am inceput
Sa incep de unde-am sfarsit.

Ma plimbam la infinit printre cioburi de-oglinzi sparte
Si-ncercam sa ma desprind de-amintirile furate;
Nu voiam decat sa intru intr-o alta incapere,
Ce-ascundea dupa o usa o viata, o masca si o cheie...

Dar cum sa deschizi o usa ce cheia-si ascunde
Dupa albastrele-i scanduri ce vesnic erau ude?
E ca si cum ai fi avut raspunsul doar la 13 intrebari
Din miile de ochi lacrimand din cele 14 zari...

Dar, spre marea mea uimire, la cel de-al 7-lea drum...
Pe acea trista carare, spre acel verde taram,
Gasii usa larg deschisa...
Si-atunci alergai sa vad
De mi-i asa de mare norocul
Sau prin valuri cu vantul ma reped.

Incet, pasind pe frunze, vazui pe-o creanga masca,
Iar, mai sus, de-o floare-mi era-mpletita viata
Apoi vreau sa... dar, stai, viata e doar pe jumatate
Caci inima in doua e crapata, iar una dintre bucati acum e furata.

Cine-a-ndraznit sa-mi ia ceea ce nici nu aveam?
Cine m-a dat cu parfumuri lasate din neam in neam?
Si cine usa mi-a deschis atunci cand om eu ma visam?
Si cum de-o fi reusit, caci cheia, iat-o... e-n tavan?