agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-09-27 | [This text should be read in romana] |
E noapte de Ajun și Moșul brusc se hotărăște: fie!
Ho! Ho! Ho! Un bob zăbavă poposesc la pușcărie... Un bătrân îl recunoaște și privirea și-o apleacă... - Moș Crăciun, bine-ai venit în umila mea baracă! Ho! Ho! Ho! Hai, spune iute, ce dar vrei să-ți dau din sân? Pe mine lasă-mă la urmă, eu sunt martalog bătrân. Du-te pe la bididii sau treci întâi pe la minori. Du-le daruri la femei sau poate chiar la seniori. Moș Crăciun s-a-nduioșat: - La minori zici? Foarte bine! Să-ncepem întâi de-acolo. Dar aș vrea să vii cu mine. L-au privit ne-ncrezători... Moșul le-a vorbit posac: - Haideți, că am daruri multe! Ce-ați dori din al meu sac? Toți au ridicat din umeri, dar un șmecher, cu tupeu, Zice: - Dă-ne un tovarăș, să fie căutat mereu. Unu’ tare, de bani gata, dar să fie prostănac, Să-mpartă tot ce primește! Ai așa ceva în sac?! Moșu’… și-a luat desaga și s-a-ndepărtat cu jele… Zici că sunt femei pe aici? Hai să mergem și la ele! Dar și-aici o nărăvașă, ce stătea sus, pe pervaz, În miez de noapte era trează și l-a-ntâmpinat cu haz: - Moșule, am un drăguț, da-i pe partea “haialaltă”. Mută-l aici, sub geam la mine, pupa-ți-aș barba ta de vată! La flăcăii tinerei i-a pierit orice curaj… De unde să aibă moșu’… aparat… de tatuaj…? Și-ntr-un final, bătrânul „ghid” îi zice: - Moșule, mai vrei Să trecem pe la seniori? Poate ai daruri pentru ei... Însă și aici s-a găsit unu’ să-i arunce-ntr-o părere: - Moș Crăciun, în sacul ăla, n-ai cumva vreo grațiere? Altu’ i-a strigat: - Moșnege, văd că ai desaga plină! N-ai cumva și vreo dovadă că-s aicea fără vină?! La plecare, Moș Crăciun a oftat: - Ia zi, bătrâne! Mi-ai spus să te las la urmă... tu ce dar vrei de la mine? - În satu’ meu sunt o mulțime de familii nevoiașe... Lor du-le daruri... prichindeii n-au nici brăduți în bordeiașe. Fă-le bucurii și du-le un covrig, o portocală... Ei nu tânjesc la jucării, că-și doresc și pâine goală... Moș Crăciun a mijit ochii și... și-a dus mâna la gură. O lacrimă de diamant s-a furișat în barba-i sură... - Bătrâne, ai fecior, o fată, ai nepoți, pedeapsă grea. Ceri daruri pentru străini? Cere pentru dumneata! - Singurul dar ce-i fericește, de le-aș dărui PE MINE... Dar dacă eu sunt aici, ce le-am dăruit? Rușine... Moșu-a desfăcut desaga: - Uite, ia un pachețel. Să nu-l desfaci, bagă-l sub pernă... mâine să vezi ce-i în el... - Dar ce zgomot de zăvoare visul mi l-a alungat? Și-am visat așa frumos! Parcă era adevărat... Dar băgând mâna sub pernă, a rămas înmărmurit. Era un pachețel, aievea. - Mai visez? Doar m-am trezit. L-a desfăcut. Erau cuvinte. Le-a citit cuprins de dor: - Hai, familia te-așteaptă! Tu ești astăzi darul lor. Și brusc s-a deschis vizeta, inima-ncetă să-i bată... - Ei, bătrâne, fă-ți bagajul! Astăzi pleci acasă, tată!
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy